Sfantul Papa Ioan Paul II

Stimati enoriasi, dragi cititori,

astazi Biserica il sarbatoreste pe cel mai important pontif al secolului XX, e vorba de Papa Ioan Paul al II-lea. Nascut in Polonia, Karol Wojtyla, este papa cu cel mai lung pontificat din perioada moderna a Bisericii, si al treilea ca lungime din istoria Bisericii. 

Papa Ioan Paul al II-lea

Putina istorie a bisericii greco-catolice

Buna seara, dragi cititori,

scriu acest post pe blog pentru a face pe unii oameni care nu cunosc istoria bisericii noastre si nu stiu cine suntem noi, sa ne cunoasca mai bine si de a nu mai blama pe enoriasii bisericii greco-catolice de tradare a romanismului. Am intalnit oameni si chiar prieteni, carora cand le-am spus religia mea, au zis ca sunt maghiar, ei asociind tot ce este catolic, etniei maghiare. Atunci le-am explicat ca din contra eu sunt roman, si ca toti enoriasii bisericii greco-catolice sunt romani, ei fiind urmasii celor care au acceptat Unirea religioasa de la 1700, dintre Biserica Ortodoxa din Transilvania, pana atunci o biserica tolerata, cu Biserica Romei.

Dar pentru a se cunoaste de unde vine ideea Unirii bisericii ortodoxe cu biserica Romei de la 1700, trebuie sa mergem  in trecut, in 1526, la 29 august. La acea data, trupele otomane conduse de Suleiman Magnificul infrang trupele maghiare conduse de regele Ludovic al II-lea. In urma acestei victorii, Transilvania este transformata in Principat sub suzeranitate otomana. Turcilor le-a fost mult mai usor in guvernarea provinciei sa patreze status-quo-ul social. La acea data, maghiarii, secuii si sasii, aveau o confesiune catolica. Acest lucru se va schimba cu timpul.

Parohia Adormirea Maicii Domnului la ceas de mare sarbatoare

Stimati enoriasi si cititori ai blogului nostru,

In acest an, Parohia Greco-Catolica "Adormirea Maicii Domnului" din Targu Mures a sarbatorit 15 ani de la sfintirea ei, pe data de 16.08.1998.

Parohia Greco-Catolica Adormirea Maicii Domnului din Targu Mures - poza din timpul procesiunii religioase

Cu o zi inainte, in ziua in care se sarbatorea hramul bisericii, acest eveniment a fost celebrat print-o liturghie solemna, urmata de o procesiune inchinata Fecioarei Maria, 

Statuia Fecioarei Maria purtata in procesiune

in cursul careia s-au rostit rugaciuni si s-au cantat cantece marianiste, de catre membrele Asociatiei Mariane, dar si de catre enoriasii bisericii. Dupa savarsirea procesiunii, momentul festiv din viata comunitatatii greco-catolice din parohia IV a continuat cu o agapa, in cadrul careia enoriasii si participantii la sfanta liturghie si la procesiune au ramas sa schimbe idei si pareri, intr-un moment de socializare. 

Un nou sfant... Karol Wojtyla sau Papa Ioan Paul II

Agentia de presa italiana ANSA a citat surse din cadrul Vaticanului mentionand ca Papa Ioan Paul II va fi canonizat in curand. Vaticanul a motivat numirea Sf. Parinte ca sfant dupa ce teologii, cardinali si episcopi din cadrul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor au aprobat un al doilea miracol al defunctului papa. Conditia ca cineva sa fie canonizat e aceea de a i se recunoaste doua minuni, fie facute fizic, fie prin mijlocirea sa.

Fericitul Papa Ioan Paul II

Sarbatoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Azi biserica ii sarbatoreste pe cei ce sunt principalii doi propovaduitori ai credintei crestine. Daca in cazul lui Petru, stim ca el a fost apostolul pe care Isus l-a desemnat sa conduca destinele comunitatii crestine pe pamant, dupa raspunsul acestuia: "Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui Viu!" (Matei 16:16), Iisus ii raspunde: "Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona… tu esti Petru, si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portile Locuintei mortilor nu o vor birui” (Matei 16: 17-18) si ca Iti voi da cheile Imparatiei cerurilor, si orice vei lega pe pamant va fi legat in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant va fi dezlegat in ceruri. (Matei 16:19). Asadar de la el incepe ministerul petrin, el fiind considerat primul papa din istora crestinismului.

Prima Sfântă Împărtăşanie în Parohia "Adormirea Maicii Domnului" din Târgu Mureş

Duminică, 23 iunie 2013, la sărbătoarea Coborârii Sfântului Spirit, în cadrul Sfintei Liturghii celebrate de preotul paroh Ioan Fărcaş, 11 copii din Parohia “Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Mureş (IV) l-au primit pentru prima oară pe Isus Cristos Eucharisticul.

Comunitatea s-a pregătit, ca în fiecare an, să fie alături de alţi crini nevinovaţi, care s-au apropiat pentru prima dată de Isus în Sfânta Împărtăşanie.

Cei unsprezece copii, pregătiţi temeinic de părintele Ioan împreună cu cateheţii parohiei, Ana-Maria Pol, Virgil Costin şi Simona Costin, în ziua de sâmbătă, 22 iunie 2013, cu inima strânsă de emoţie, s-au apropiat de confesional, unde s-au întâlnit personal şi în taină cu Dumnezeu.

Prima impartasanie 2013

Stimati enoriasi si cititori al acestui blog bisericesc,

stim cu totii ca in fiecare an, de Rusalii, pe langa rememorarea marii sarbatori care anunta crearea bisericii crestine prin coborarea Sf. Spirit asupra apostolilor la Ierusalim si activarea primei comunitati crestine, in urma crestinarii a unui grup foarte mare de oameni dupa predica Sf. Petru, in parohia noastra are loc un eveniment important pentru tinerele lastare ale credintei, si anume prima impartasanie. Odata cu acest eveniment, biserica lui Cristos creste si se intareste cu cei care sunt viitorul nostri, al tuturor.

Diana Moldovan 

 Oana-Maria Farcas

Ana Pol-Varzaru 

Duminica Rusaliilor

In aceasta zi sarbatorim ziua de fondare a Bisericii. „Aceasta sarbatoare este legata de ziua nasterii Bisericii lui Cristos, deoarece în ziua coborarii Spiritului Sfant comuniunea discipolilor lui Isus si a primilor convertiti la crestinism a început sa traiasca”. (Abadi, I. si Buzalic, Al., Coborarea Spiritului Sfant; 2009). In ziua Rusaliilor a fost trimis Spiritul Sfant pentru a sfinti necontenit Biserica si astfel cei care cred sa poata ajunge la Tatal, prin Cristos, intr-un singur Spirit .”(Abadi, Buzalic; 2009). 

 

„Samanta bisericii primare formata dupa Invierea lui Isus, acolo in Foisor, unde pe langa ucenici se gasea in rugaciune Preacurata Fecioara impreuna cu femeile mironosite, constituie germenii din care se va naste Biserica Universala cea care, pentru a se dezvolta, a avut nevoie de aceasta suflare a Spiritului Sfant, ce a venit peste cei din Foisor, in ziua de Rusalii, la zece zile dupa Inaltare si 50 dupa invierea Domnului, sub forma limbilor de foc ce au incalzit inimile tuturor celor care au crezut in Cristos, facandu-i sa fie intelesi de toti ascultatori prezenti. De fapt acesta este miracolul Rusaliilor – miracolul intelegerii reciproce – facand din oameni o familie universala, compusa din toate rasele si neamurile pamantului. Acestea au casa Biserica iar aparator si sprijinitor pe Fiul lui Dumnezeu, care a asigurat-o ca nimeni si nimic, nici o vicisitudine a lumii sau uneltire a diavolului nu o vor putea atinge.” (Rob, V., Rusaliile, 2009). „Limbile de foc ce au coborat peste cei adunati in Foisor, atunci, au devenit peste veacuri puterea misionarilor, martirilor, marturisitorilor de credinta, a facatorilor de pace, izvoratorul iubirii evanghelice, a celor care ucid, cu limba de foc a rugaciunii, orice uneltire si progenitura diavoleasca”. (Rob, 2009) „In ziua de Rusalii se implinesc cele spuse de Ieremia 31:34: “Iata vin zile cand… voi pune legea mea in inima lor… caci toti ma vor cunoaste de la cel mic pana la cel mare.” (Rob, 2009)

Iisus in evanghelia de la Ioan, cap. 14, mentioneaza de cele doua gesturi pe care urmeaza sa le faca pentru a complete lucrarea de mantuirea a umanitatii de sub greaua povara a pacatului stramosesc. Intai,  se va inalta la ceruri la Tatal, pentru a le pregati locul apostolilor, „Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi” (Ioan 14:3), ca mai apoi sa le trimita „un alt Mangaietor care sa ramana cu voi in veac” (Ioan 14:16) – Spiritul Sfant: „si anume Spiritul adevarului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru ca nu-L vede si nu-L cunoaste; dar voi Il cunoasteti, caci ramane cu voi si va fi in voi. Nu va voi lasa orfani, Ma voi intoarce la voi” (Ioan 14:17-18).

Cele cincizeci de zile ale timpului pascal se incheie azi, prin celebrarea sarbatorii Rusaliilor. Mantuirea omului de pacatul stramosesc e acum completa: venirea lui Iisus in lume, in pestera din Bethleem - botezul sau in raului Iordanului – patimile din Saptamana Mare si rastignirea Lui pe cruce – Invierea Sa dupa a treia zi din morti – peregrinarea lui Iisus timp de patruzeci de zile pe pamant si infatisarea in nenumarate randuri apostolilor lui, precuum si pregatirea apostolilor pentru lucrarea de apostolate, prin oferirea mai multor daruri – Inaltarea la ceruri – Coborarea Sfantului Spirit. Acestea sunt doar reperele pe care profetii si prorocii Vechiului Testament prin mijlocirea Sfantului Spirit le vestesc poporului ales al lui Israel.

Spiritul Sfant isi face simtita in toate imprejurarile mai sus aminte, de fiecare data sub alta forma, imagine: nasterea Domnului – steaua ce calauzaeste magii; Botezul Domnului – porumbelul alb; patimile din Saptamana Mare si Rastignire – paharul pe care trebuie sa Il bea pentru noi si Crucea; Invierea – ingerul Domnului ce vesteste femeilor mironosite plecate la moramantul sau ca Iisus a inviat; Inaltarea Domnului – norul care il ridica pe Iisus la ceruri si il face nevazut ochiilor trupesti ai oamenilor. La Rusalii, Spiritul Sfant ia chip de limbi de foc, spirit al intelepciunii, al inteligentei si al stiintei, un spirit al sfatului si al tariei, un spirit al pietatii si al fricii de Dumnezeu, Tatal. „ Dar Mangaietorul, adica Spiritul Sfant, pe care-L va trimite Tatal in Numele Meu, va va invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.” (Ioan 14:26).

Limbile de foc ale Sfantului Spirit fac catoti cei prezenti la acesasta sarbatoare „iudei… parti, mezi, elamiti, locuitori din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia, Frigia, Pamfilia, Egipt, partile Libiei dinspre Cirena, oaspeti din Roma, iudei sau prozeliti, cretani si arabi,” (Fapte 2:5,9-11) sa inteleaga cuvantul lui Dumnezeu rostit de apostoli. Astfel, ia nastere prima comunitate crestina, iar cuvantarea lui Petru (Fapte 2:22-36) face ca o multime mare de oameni, 3000 de oameni sa se pocaisaca si sa se boteze intru Iisus Cristos cu Spirit Sfant.

Sfantul Spirit la fel ca si in viata lui Iisus, este si ar trebui sa fie cu noi, la fiecare pas al nostru: botezul, iertarea pacatelor la spovedanie, darurile vindecarilor miraculoase si al descoperirilor, toate sunt realizate prin mijlocirea aceluiasi Spirit Sfant care „purcede de la Tatal si de la Fiul”, asa cum marturisim de fiecare data cand rostim rugaciunea Crezului.

„Iisus promite ucenicilor sai de mai multe ori pe Spiritul Sfant, iar la zece zile de la Inaltarea sa la cer, Iisus implineste aceasta promisiune”. (volum colectiv ITRC).  Trimiterea Sfantului Spirit ucenicilor completeaza opera de mantuire a umanitatii. Spiritul Sfant a fost anuntat si promis in mod ascuns inca din Vechiul Testament. „Inca din primele pagini ale Sfintei Scripturi se poate observa faptul ca Spiritul Sfant si Cuvantul lui Dumnezeu” (ibidem) sunt cele doua instrumente ale Creatorului. Datorita acestor doua instrumente este creat omul si toate fiintele ce depind de El.

„Daca Spiritul Sfant daruieste Bisericii “uneltele” lucrari divine, tot el daruieste madularelor Bisericii harurile prin care, acest trup mistic, sa se miste, sa fie activ, ca darul: intelepciunii, intelegerii, sfatului, tariei, stiintei, evlaviei si al fricii de Dumnezeu, care ne aduna si pe noi in “Foisorul Ierusalimului,” nascut din jertfa Fiului lui Dumnezeu, mireasa sa – Biserica crestina universala” (ibidem)

Acest articol a fost scris cu inspiratie din predicile de pe site-ul www.predici.cnet.ro:

pr. Ioan Abadi si pr. Alexandru Buzalic – Coborarea Spiritului Sfant;

pr. Vasile Rob – Rusaliile;

pr. Ion Cârciuleanu – Duminica Rusaliilor;

volum colectiv ITRC – Duminica Rusaliilor.

Papa Francisc I: prima cuvantare si Binecuvantarea Ubi et Orbi

Aseara, la orele 20.30, Conclavul Cardinalilor a ales ca si succesor al Papei Emerit Benedict XVI pe Emeninenta Sa Jorge Mario Cardinal Bergoglio care si-a luat numele de Francisc. Dupa alegerea noului Suveran Pontif a sosit si anuntul de la balconul Basilicii Sf. Petru care anunta in limba latina bcuria pe care conclavul o face cunoscuta poporului, adunat in Piata Sf. Petru:

Annuntio vobis gaudium magnum;
habemus Papam:

Eminentissimum ac Reverendissimum Dominum,
Dominum Georgium Marium
Sanctae Romanae Ecclesiae Cardinalem Bergoglio
qui sibi nomen imposuit Franciscum

Papa Francisc I

ANNUNTIO VOBIS GAUDIO MAGNUM! HABEMUS PAPAM!

Conclavul Cardinalilor, reunit pentru a alege succesorul Papei Emerit Benedict XVI, compus din 115 cardinali electori au ales azi, in Capela Sixtina din Roma, in functia de Suveran Pontif pe Eminenta Sa Jorge Mario Cardinal Bergoglio sub numele de Papa Francisc I, care provine din Argentina.

Informatii despre viata noului Suveran Pontif: http://en.wikipedia.org/wiki/Bergoglio

Stema Eminentei Sale Jose Mario Cardinal Bergoglio; 
traducerea motto-ului: JALNIC, SI TOTUSI ALES

Papa Francisc I ii urmeaza in Scaunul ministerului petrin lui Papa Emerit Benedict XVI, care s-a retras din functia de Suveran Pontif, pe data de 28.03.2013, la orele 20.00,  motivand decizia sa pe seama bolii si a varstei inaintate.

Papa Benedict XVI se retrage din functie

Ieri, Vaticanul a confirmat prin purtatorul de cuvant, ca papa Benedict XVI si-a anuntat retagerea din functie, incepand cu data de 28.02.2013, orele 20.00, datorita starii sale de sanatate precara si a varstei, care nu-i mai permit sa-si indeplineasca cum ar trebui atributiile pontificale.

sursa imaginii: www. catholica.ro

Sfantul parinte a argumentat astfel decizia sa: "dupa ce mi-am examinat in mod repetat constiinta in fata lui Dumnezeu am ajuns la certitudinea ca puterile mele, datorate varstei inaintate, nu mai sunt potrivite pentru a exercita in mod adecvat ministeriul petrin." 

Asistam astfel la o demisie a unui papa dupa aproape 600 de ani, ultima fiind cea a lui Grigorie XIII in 1415.

Anul Credintei - 11.10 2012 - 24.11.2013, partea I

Precum stiti, stimati credinciosi greco-catolici, si nu numai, cititori ai blogului parohiei noastre, Papa Benedict al XVI a proclamat acest an, un an al credintei, in care omenirea, afundata in criza, atat economica, cat si morala, este chemata sa incerce sa caute drumul spre o credinta adevarata, prin rugaciune. 

Scrisoarea Sfantului Parinte Papa Benedict XVI, "Porta Fidei" e impartita in 15 subpuncte, fiecare dintre ele, analizand un aspect al credintei. Din ratiuni ce tin de lungimea acestei postari, si cu scopul de a nu plictisi cititorul, ci din contra de a-l atrage sa citeaca aceasta postare, voi imparti postarea in trei parti egale, analizand in fiecare dintre ele cate 5 subcapitole ele epistolei papale de invocare a Anului Credintei.

Acest eveniment a avut loc intr-o zi cu tripla insemnatate, asa cum subliniaza Sfantul Parinte Papa: 

• deschiderea Adunării generale a Sinodului episcopilor, centrată pe tema „Noua evanghelizare pentru transmiterea credinţei creştine” (conform articolului  de pe site-ul Arhiepiscopiei romano-catolice de Bucuresti);
•  celebrarea a 50 de ani de la deschiderea Conciliului Vatican II; 
• 20 de ani de publicarea Catehismului.

sursa foto: http://www.catholica.ro/2012/10/08/anul-credintei-ce-este-important-de-stiut-si-linkurile-care-va-ajuta/

In primul subpunct, Sfantul Parinte Papa, ne aminteste ca poarta credintei ne este deschisa atunci cand suntem botezati si se inchide dupa trecerea la cele vesnice. De-a lungul acestui itinerar pamantesc, a trai in credinta este echivalent cu marturisirea credintei in Sfanta Treime, Tatal, Fiul si Sfantul Spirit; Tatal e Iubire, pentru ca l-a trimis pe Fiul sau sa ne mantuiasca de pacatul stramosesc; Fiul e Speranta, ca mostenitor al lumii cerurilor si speranta noastra in mantuire; Sfantul Spirit e cel care prin forta lui puternica conduce Biserica si o face de neinvins.

Catehismul Bisericii Catolice

Stimati cititori ai blogului nostru, precum stiti, fundamentele invataturii religiei catolice este continut in catehism. Parintele Ioan Farcas, preotul Parohiei nr. 4 al Bisericii Romane Unite cu Roma, "Adormirea Maicii Domnului" m-a rugat sa postez in acest blog catehismul, pentru ca toti cei interesati sa il poata citi. Acesta e preluat de pe pagina de net  Pro Familia, fiind adaptat pentru cultul greco-catolic. In acest sens i s-a adus cateva mici modificari. 

Catehismul Bisericii Catolice

Va doresc o lectura placuta!

Reuniunea corala Pietrele Credintei, editia a III-a

Pietrele Credintei - ed. a III-a - Reuniune corala dedicata sarbatoririi Sf. Apostoli Petru si Pavel

Pe data de 30 iunie 2012, Corala Armonia din Parohia Adormirea Maicii Domnului din Targu Mures a participat la a III-a editie a reuniunii corale, la inviatia parintelui protopop Ilie Claudiu Sita, din parohia Sfintilor Apostoli Petru si Pavel din Brasov.

Editia a treia a traditionalei, deja, reuniuni corale organizate de catre Protopopiatul Roman Unit cu Roma, Greco-Catolic, din Brasov, in ziua de 30 iunie 2012, s-a constituit intr-o ofranda muzicala adusa patronului spiritual al Bisericii noastre, Sfantul Apostol Petru. 

Afisul reuniunii corale Pietrei Credintei, ed. a III-a 

In cuvantul introductiv, Pr. Protopop Ilie Claudiu Sita, referindu-se la semnificatia evenimentului sarbatorit, si-a exprimat dorinta ca fiecare dintre noi sa devina o "piatra vie" care construieste Imparatia lui Dumnezeu.
Concertul coral a cuprins sapte formatii, dintre care patru au reprezentat cultul greco-catolic.
In fata unui public numeros, multi spectatori intrand pentru prima data in Biserica Greco-Catolica "Sf. Petru" din Brasov, au concertat, in ordinea programului: 

Corala "Credo" de la Biserica Greco-Catolica "Sf. Petru" Brasov, dirijor Mihai Gavril Gorbonov, la orga Laura Munteanu Corala "Armonia" de la Biserica Greco-Catolica "Adormirea Maicii Domnului" Targu Mures, dirijor Mirela Gliga Grupul vocal "Bunavestire" de la Biserica Greco-Catolica "Bunavestire" Sinca Veche, jud. Brasov, dirijor Eugenia Olteanu Corul de camera "Fiat lux" de la Liceul Teologic Greco-Catolic" "Iuliu Maniu" Oradea, dirijor Antonia Nica Cvintetul vocal "Anatoly" de la Centrul Cultural "Reduta" Brasov Corala "Laudate Domino" de la Biserica Ortodoxa "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" Ghimbav, Jud. Brasov, dirijor Aurel Mantarosie Corul de camera "Astra" Brasov, dirijor Ioan Oarcea, la orga Lucian Niresteanu In finalul reuniunii au concertat corurile reunite "Astra" si "Credo", dirijori Ioan Oarcea si Mihai Gavril Gorbonov, la orga Laura Munteanu Repertoriul a cuprins lucrari corale religioase semnate de Dimitrie Bortneanschi, Gavriil Musicescu, D.G. Kiriac, Gheorghe Dima, Francisc Hubic, Paul Constantinescu, Nicolae Lungu, Marius Cuteanu, Dan Pavelescu, Antonia Nica, precum si W.A. Mozart, Fr. Liszt, C. Franck, Anton Bruckner, Webbe, Giuseppe de Marzi, Luc Guillore si altii. Prin diversitatea tipurilor de formatii corale si de grupuri vocale participante, prin calitatea repertoriului abordat, printr-un nivel ridicat al interpretarii cat si prin tinuta scenica, beneficiind de un eficient sistem de organizare al concertului, Reuniunea corala "Pietrele Credintei" a devenit un reper muzical-religios distinct al Brasovului. Dirijorii au primit diplome si buchete de flori, coristii participanti cate o iconita cu Sf. Petru si cate un frumos rozariu. Intreg concertul a fost inregistart pe un album DVD. Cuvinte de apreciere fata de demersul nostru artistic au avut muzicienii dr. Constantin Catrina, Horia Cristian, Terezia Cristian, Virgil Paun si altii, precum si preotii Emil Moldoveanu din Brasov si Marian Stoicanescu din Ramnicu Valcea, prezenti la manifestare. Un sprijin important la desfasurarea reuniunii corale l-au adus membrii Comitetului Parohial, sub conducerea domnului ing. Alexandru Suteu. Avand in vedere numarul tot mai mare de formatii corale care si-au exprimat dorinta de a participa la reuniunea noastra, precum si necesitatea alocarii unui timp echitabil fiecarei formatii pentru a putea prezenta un repertoriu reprezentativ, ne gandim ca editia urmatoare sa o desfasuram pe parcursul a doua zile : vineri, 28 iunie si sambata, 29 iunie 2013, cu incepere de la ora 18,00. Vor rezulta astfel doua concerte echilibrate ca durata, ce nu vor depasi doua ore, fiecare. Ne propunem sa organizam in cele doua zile si cate o intalnire cu dirijorii formatiilor participante, pe teme legate de muzica corala religioasa in zilele noastre. articol preluat de pe site-ul Parohiei Sf. Apostoli Petru si Pavel  din Brasov, cu mici modificari: primul paragraf, intro-ul si fotografia afisului.

Inaltarea Domnului

Înălţarea Domnului

Autor: pr. Pietro Righetto

1. Introducere

a) Un preot s-a dus să viziteze acasă un pacient. A observat un scaun liber alături de patul bolnavului şi l-a întrebat ce făcea acolo. Bolnavul i-a răspuns: “Îmi imaginez că pe acel scaun stă Isus şi, înainte să ajungi tu, vorbeam cu el…
Ani întregi rugăciunea mi s-a părut extrem de grea, până când mi-a explicat un prieten că rugăciunea constă în a vorbi cu Isus. Aşa că acum îmi imaginez că Isus stă pe un scaun alături de mine şi îi vorbesc şi ascult ce îmi răspunde. De atunci nu am mai avut dificultăţi în rugăciune”.
După câteva zile, fiica bolnavului s-a dus la parohie să-l informeze pe preot că tatăl ei a murit. A spus: “L-am lăsat singur numai câteva ore. Când m-am întors în cameră, l-am găsit mort, cu capul aplecat pe un scaun care era lângă pat” (A. DE MELLO, Sadhana un cammino verso Dio, E.P.).

b) “Poporul meu este greu de convertit: chemat să privească în sus, nimeni nu ştie să ridice privirea” (Os 11,6).

2. Tema

“Iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii!”

3. Mesajul zilei

Înălţare: Isus urcă la cer. Prin ce cuvinte este descrisă în Crez înălţarea?
- “A înviat a treia zi, după Scripturi, şi s-a suit la cer, şade de-a dreapta Tatălui şi iarăşi va veni cu mărire să judece
- pe cei vii şi pe cei morţi, a cărui împărăţie nu va avea sfârşit”.
- Cu înălţarea, Isus participă pe deplin la fericirea cerului. Astfel, face posibilă prezenţa sa pretutindeni, şi ca om, alături de fiecare dintre noi.
Şi ce face pentru fiecare dintre noi?
- Ne mântuieşte, adică ne eliberează din sclavia păcatului, a răului şi din moarte, ne învaţă şi ne ajută să trăim ca fii ai lui Dumnezeu, după exemplul şi cu harul meritat de el. De aceea, ne dăruieşte şi ne ajută să cultivăm în noi o bucăţică din cer:
- – în mintea noastră: căutând lucrurile de sus, unde trebuie să fie îndreptată speranţa noastră;
- – în inima noastră: iubind aşa cum a iubit el;
- – în mâinile noastre: lucrând şi în vederea vieţii veşnice şi rămânând solidari cu fraţii în dificultăţi;
- – în durerea noastră: transformând-o în încercare a iubirii.
Nu mai suntem singuri.
- Înainte de învierea sa, ca orice om, Isus era într-un singur loc, în Palestina.
- Acum este aproape de fiecare dintre noi, întotdeauna: în somn, la studiu, în rugăciune, la joacă, până la moarte şi dincolo de ea.
Se împlineşte salutul preotului: “Domnul să fie cu voi”. Însă trebuie ca noi:
- să recunoaştem prezenţa sa;
- să ştim să intrăm în dialog cu el;
- să nu-i facem neplăceri prin comportamentul nostru;
- să primim prietenia sa, învăţăturile sale şi harul său.
Nu putem să trăim ca şi cum Isus nu ar fi întotdeauna şi pretutindeni cu noi: trebuie să dăm mărturie despre prezenţa lui. De exemplu:
- prin credinţa în Euharistie (cf. exemplul 1);
- prin ajutorul dat misionarilor (cf. exemplul 2);
- prin iubire faţă de aproapele (cf. exemplul 3).
Isus care urcă în cer “ne ridică” şi pe noi.
- Dacă plângi, Isus înviat te ridică ştergând orice lacrimă.
- Dacă eşti trist pentru că ţi-a scăpat ceva rău, Isus înviat te ridică eliberându-te din sclavia păcatului, acordându-ţi iertarea.
- Dacă ţi-e foame de bine, Isus înviat te ridică cu pâinea vieţii.
- Dacă eşti dispreţuit la şcoală sau la joacă, Isus înviat te ridică rămânând cu tine, alături de tine.
- Dacă vrei să-i fii prieten, Isus înviat te ajută să trăieşti ca fiu al lui Dumnezeu.
- Dacă vrei să devii cu adevărat mare, Isus înviat te ridică, făcându-te să-ţi păstrezi demnitatea de fiu al lui Dumnezeu.
- Dacă te temi de durere, Isus înviat de ridică, prin uşurarea ei.
- Dacă te temi de moarte, Isus înviat te ridică spunându-ţi: Talitha qum! asigurându-te de viaţa veşnică.
- Dacă vrei o afecţiune mare, Isus înviat te ridică în marea sa familie a iubirii.
Cuvintele magice care te ridică sunt: “Te iubesc!” Isus vrea să rămână alături de tine toată viaţa şi să-ţi spună aceasta mereu.

4. Exemple

a) “Suntem doi!”

Porto Fuori, aproape de Ravenna, era o zonă foarte săracă în momentul în care a ajuns pr. Fuschini pentru prima dată, în 1945, încurajat de arhiepiscopul Antonio Lega, care i-a spus:
- Te trimit paroh la Porto Fuori; nu este nimic de stricat.
Parohia era în ruină şi nimeni nu mergea la biserică. În casa parohială a găsit o cameră mizerabilă care, totuşi, arăta mai bine decât celelalte. A pus în ea un altar şi un tabernacol. La terminarea acestei acţiuni, a spus:
- Isuse, suntem deja doi. Vom reuşi!

b) “Geografia Bisericii”.

Un episcop, mergând să viziteze familiile sărace şi bolnavii în perioada Primului Război Mondial, a găsit într-o mansardă o femeie în vârstă care trăia singură. Ţinea atârnată de perete o hartă geografică cu diferite steguleţe fixate ici şi acolo. La întrebarea sa, dacă o interesa mult războiul şi poziţiile armatelor, bătrânica a răspuns: “Nu este harta războiului, iar săgeţile nu indică mişcările armatelor! Aceasta este harta misiunilor. Primesc câteva reviste misionare şi, când citesc că misionarii au ajuns într-un loc nou şi au deschis o nouă casă misionară, înaintez steagurile şi îi ofer Domnului sărăcia şi suferinţele mele pentru ei şi pentru acei oameni mai săraci şi nefericiţi decât mine. Sunt atât de bucuroasă când văd născându-se biserici noi” (CORRA-ZANELLA, La casa sulla roccia, L.D.C.).

c) “Cum a dat mărturie despre Isus o fată japoneză”

Este o istorioară pe care nu pot să o uit, chiar dacă au trecut câţiva ani de când am auzit-o de la Matsui Toru. Este vorba despre o tânără creştină pe nume Kitahara Reiko, fiica unui profesor universitar.
La sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, într-un colţ popular din centrul oraşului Tokyo, care a fost ras până la pământ de bombardamente, au apărut nişte barăci numite “oraşul furnicilor”, locuit de adunătorii de zdrenţe. Reiko a hotărât într-o zi să meargă şi să trăiască acolo. A adunat copiii din acel loc, care erau prea săraci să meargă la şcoală, şi a devenit învăţătoarea lor. Sărind deseori peste orele de somn, a avut grijă şi de bătrânii şi de bolnavii care locuiau singuri. Lucra trup şi suflet. În fiecare dimineaţă, cu un zâmbet, saluta sute şi sute de vânzători de zdrenţe care treceau pe străzi spre lucru, trăgând cărucioare de lemn.
În fiecare seară, chiar până târziu, aştepta întoarcerea lor, mereu surâzătoare. Numai vederea zâmbetului ei, inocent şi amabil, i-a făcut pe aceşti oameni nenorociţi, care locuiau în barăcile oraşului distrus de haosul războiului, să uite de oboseala şi nefericirea lor. Aşa se face că Reiko a fost numită “sfânta oraşului furnicilor” şi a fost iubită şi respectată de toţi.
Sub perna tinerei a fost găsit un caiet. Era agenda ei, pe care Reiko o deschidea din când în când în timpul bolii. Când a fost deschis, s-a găsit notată numai această frază: “Nu uiţi cumva din întâmplare chiar acum să zâmbeşti?” Astfel, cu zâmbetul ei, Reiko le-a descoperit celor săraci prezenţa iubitoare a lui Isus (SHUNDO AOYAMA, La voce del fiume, E.P.).

Putina istorie... despre originile greco-catolicismului in Romania

 Buna seara, stimati cititori ai acestui blog religios. Am inceput o perioada de revitalizare a blogului cu tot arsenalul de articole despre biserica greco-catolica (istorie, considerand ca este important sa cunoastem cum a luat nastere biserica greco-catolica, contextul istoric si politic), cu biserica noastra, cu activitatile ce au loc in sanul parohiei noastre. 

Astazi, in primul articol, de revenire, mi-am propus sa tratez despre nasterea unei noi biserici in Transilvania, sfarsitului de secol al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea. Avand in vedere ca am sustinut o lucrare de licenta si una de disertatie, pe tema bisericii greco-catolice, pe care le voi anexa acestui post, permiteti-mi sa dau un refresh prin memorie si va impartasesc si dumneavoastra, intr-o serie de articole, mai multe la numar, istoria bisericii greco-catolice, de la fondarea ei, impreuna cu contextul istoric si politic, ce a dus la luarea acestei decizii, elitele ecleziastice care s-au nascut in sanul acesteia, lupta pentru drepturile romanilor in Transilvania in secolul al XVIII-lea de-a lungul celor trei secole de existenta pana la perioada martiriului din timpul regimului comunist si eliberarea bisericii din lanturi, in urma rasturnarii regimului Ceausescu.

1. Contextul istorico-politic al Unirii religioase

Eu vad istoria, ca un un mare bulgar de evenimente sociale, politice, conflictuale, care se inlantuie intre ele, existand acel fenomen cauza si efect la fiecare pas. Pentru a intelege mai bine ce se intampla cu un eveniment sau fenomen, trebuie sa te intorci la radacinile lui, la bulgarul mic, sa ii cercetez cauza,  sau  punctul de pornire, pentru a stii  cum sa interpretezi efectul, finalitatea. Asa si in cazul de fata. Pentru a putea vorbi de biserica greco-catolica trebuie sa ne intoarcem intr-o incursiune in timp, la 1700 si chiar inainte, pentru a vedea evenimentele petrecute in viata  politica si  religioasa a timpului si ce a condus la Unirea religioasa din 1700.

Aceste teritorii intra sub influenta politica a urmasilor lui Ionita Caloian, care dorind recunoasterea domniei lor se supun Patriarhului de Constantinopol,  imprimand  teritoriilor romanesti influenta spre ortodoxism. In ziua noastra am putea spune ca exista un paradox in lumea religioasa: Romania e singura tara de origine latina in care religia predominanta este cea ortodoxa, iar Polonia e singura tara slava al carei religii predominante este cea catolica.

Toata disputa intre ortodoxism si catolicism, incepe odata cu Marea Schisma din 1054, cand Biserica Catolica, a se citi aici Universala acest termen, este rupta in doua, partea occidentala a Europei, supusa Episcopului Romei, Papa, isi pastreaza numele de catolica, iar cea rasariteana, supusa Patriarhului de Constantinopol isi ia numele de Biserica Ortodoxa, sau cea care duce mai departe dreapta credinta. De fapt, Schisma se petrece pe fondul neintelegii celor doi conducatori din pricina supunerii, neintelegerea a fost ca nu s-a cazut de acord care cui ar trebui sa se supuna, ierarhic.

O data importanta pentru istoria Transilvaniei e 29 august 1526, cand in urma bataliei de la Mohacs, trupele otomane conduse de Suleiman Magnicul inving ostirile maghiare conduse de Ludovic II. O consecinta a  acestei batalii, este transformarea Transilvaniei in principat independent sub suzeranitate otomana. 

Un alt moment important ce va influenta pe deplin istoria Transilvaniei, va fi reforma religioasa, infaptuita de doctorul in teologie, Martin Luther, care prin cele 95 de teze va reusi sa rupa populatia germana de sub conducerea spirituala a Papei, nemultumit fiind de acordarea prea facila si contracost a indulgentelor de catre biserica. 

In perioada 1526-1699, raportul de forte pe plan religios se schimba radical in Transilvania. Daca in 1526, membrii celor 3 natiuni recepte - sasii, maghiarii si secuii - erau catolici;  romanii din Transilvania si ortodoxia fiind considerati in acea perioada tolerati, ei nedetinand drepturi politice si nici recunoastere religioasa.  Odata cu intrarea elementului religios reformist al lui Luther, cele trei natiuni se impart in 4 religii: luteranismul, imbratisat de sasi; calvinismul si unitarianismul, imbratisat de maghiari, dupa influenta exercitata de Gaspar Meliusz si respectiv Francisc David. Singurii, secuii vor ramane fideli religiei catolice, religie care va ajunge sa supravietuiasca amenintata din toate partile de puternicele si bogatele religii protestante. 

Anul 1688, aduce o contraofensiva puternica a Imperiului Habsburgic in fata Imperiului Otoman, care ajunsese sa ameninte Viena, in cele din urma asediul fiind respins cu succes de catre armatele habsburgice. Pe fondul acestei reveniri si ofensive impotriva turcilor, Casa de Habsburg reuseste prin  pacea de Karlowitz din 1699 sa alunge stapanirea otomana din Transilvania, membrii Dietei transilvane punandu-se sub protectia Casei de habsburg. 

Otomanii au permis si au acordat o mare libertate Dietei in ceea ce priveste viata religioasa in aceasta perioada de un secol si jumatate de dominare a Transilvaniei, astfel ca religia calvina devine religie oficial in 1564, iar prin Dieta de la Turda din 1566, catolicismul era expulzat din Transilvania ca religie. Reinstaurarea habsburgica in Transilvania aduce temeri cu privire la incercarea acestora de a restabili ordinea religioasa dinainte de Mohacs, cu atat mai mult cu cat religia oficiala a Casei de habsburg era cea catolica. Nobilii protestanti in momentul in care accepta sapuna Transilvania sub ocrotirea casei de Habsburg cer imparatului respectarea status-quo-ului, atat din punct de vedere politic, cat si religios.

Leopold I, imparatul habsburgic gaseste portita de echilibrare a puterii nobilimii maghiare si sasesti, protestante. Prin prima Diploma Leopoldina din anul 1691, prin care Curtea Aulica de la Viena in frunte cu imparatul Leopold ofera posibilitatea clerului de a se uni cu una din religiile precepte, ocazie cu care vor primi aceleasi drepturi cu religia imbratisata. Unirea bisericii ortodoxe cu Biserica Romei vine ca oferta din dorinta de a contrabalansa puterea religiilor protestante in Transilvania, iar posibilitatea era oferita de Conciliul de la Florenta, cunoscut si sub numele de Conciliul de la Ferrara sau Basel din 1431-1438, ofera posibilitatea Unirii intre biserica ortodoxa si cea ortodoxa cu conditia recunoasterii a 4 puncte, cunoscute in istorie sub numele de "punctele florentine":

1. Acceptarea primatului papal - Papa devine autoritatea ecleziastica;

2. Existenta Purgatoriului - ca loc de purificare a sufletului, dupa judecata de apoi, intre Iad si Rai.

3. Doctrina Filioque - conform careia Fiul purcede atat de la tatal cat si de la Spiritul Sfant;

4. Folosirea azimei (a painei nedospite) pentru impartasire.

Prima Sfântă Împărtăşanie la Parohia “Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Mureş

Duminică, 23 mai 2010, la sărbătoarea Coborârii Sfântului Spirit, în cadrul Sfintei Liturghii celebrate de părintele Ioan Fărcaş şi părintele Iacob Măiereanu, 8 copii din parohia nr. 4 “Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Mureş au primit Prima Împărtăşanie. În prezenţa unui număr mare de credincioşi şi a familiilor emoţionate, cei opt copii – Adrian, Anamaria, Andrei, Ioana, Horea, Maria, Teodora şi Tereza – şi-au mărturisit credinţa spunând Crezul şi au recitat împreună rugăciunea domnească Tatăl nostru. Bucuria celor 8 copii a fost întregită de faptul că părinţii lor au fost cei care i-au dus de mâna la momentul primei împărtăşanii şi la rândul lor, şi ei au primit acest sacrament deoarece, cu o zi înainte, atât copiii cât şi părinţii lor au participat la Sacramentul Spovezii.

Primirea acestor două sacramente a fost precedată de un timp de pregătire spirituală şi catehetică, începând din septembrie 2009 prin cursuri desfăşurate în cadrul parohiei şi al orelor de religie sub îndrumarea părintelui paroh şi a îndrumătorilor lor – doamnele Ligia Smutzer, Simona Costin şi Maria Pol şi domnul Virgil Costin. În cadrul întâlnirilor pregătitoare, copiii au încercat să-l înţeleagă mai bine pe Isus prezent în Sfânta Împărtăşanie.

Duminică, Sfânta Liturghie solemnă de la ora 10.00 a început cu o procesiune mai specială, de la sala de cateheză după crucea procesională, părinele Ioan Fărcaş şi părintele Iacob Măiereanu au fost cei care i-au condus pe copii la sfântul altar, aceştia purtând în mâinile lor un bucheţel de flori albe, care a dorit să fie un semn al nevinovăţiei şi curăţiei din sufletele lor.

Părintele Ioan Fărcaş, păstorul comunităţii, a ţinut cuvântul de salut, înainte de începerea Liturghiei, iar predica a fost susţinută după sf. Evanghelie. Acesta, folosindu-se de exemple concrete, a reamintit că nu trebuie stat niciodată departe de Sacramentele Spovezii şi Euharistiei pentru că Dumnezeu nu cere nimic, ci doar dă: iertarea şi pacea Sa, dar mai ales Trupul şi Sângele Său, ca hrană sufletească.

Cei opt copilaşi au prezentat un scurt program cu poezii şi cântece specifice acestui moment şi au fost acompanieţi de ceilalţi copii din parohie care au participat cu trup şi suflet alături de prietenii lor. A fost un moment încărcat de emoţie şi pentru copiii care au făcut deja Prima Împărtăşanie, amintindu-şi momentul respectiv şi pentru cei mai mici, care, văzând frumuseţea evenimentului, aşteaptă cu nerăbdare să poată şi ei să facă acest pas important din viaţa lor.

În încheiere, părintele i-a felicitat pe copii pentru că au participat la eveniment, pe părinţii lor pentru că i-au îndemnat către Sfânta Biserică şi i-a sfătuit ca şi în viitor, duminica, să fie prezenţi la Sfânta Liturghie, Sfânta Spovadă şi la primirea în continuare a Sfintei Împărtăşanii. La sfârşitul Liturghiei copiii au primit diplome şi icoane care să le aducă aminte peste ani de acest moment fericit de la Prima Sfântă Împărtăşanie. După Sfânta Liturghie şi după sfinţirea apei, a ţarinii şi a spicelor, credincioşii împreună cu copiii şi părinţii s-au întreţinut într-o atmosferă de sărbătoare în curtea bisericii.

Programul celebrărilor liturgice

PAROHIA GRECO-CATOLICA NR.4

“ADORMIREA MAICII DOMNULUI”

Str. Armoniei 29/A

Tel. 0265-257001, 0744 843 851

PROGRAMUL CELEBRARILOR LITURGICE

Luni	8:00	Sf. Liturghie
	19:00	Sf. Liturghie
Marti	8:00	Sf. Liturghie
	18:00	Sf. Rozar
	19:00	Sf. Liturghie
Miercuri	8:00	Sf. Liturghie
	19:00	Sf. Liturghie
Joi	8:00	Sf. Liturghie
	19:00	Sf. Liturghie
Vineri	8:00	Sf. Liturghie
	19:00	Sf. Liturghie pentru copii
Sâmbătă	8:00	Sf. Liturghie
	19:00	Sf. Liturghie
Duminică	8:30	Sf. Liturghie
	10:00	Sf. Liturghie
	18:00	Sf Rozar
	19:00	Sf. Liturghie

***Spovedaniile se fac întodeauna înainte de începerea oficiilor liturgice, în fiecare zi.